Noi, care desi sintem sub limita decenta a banalului, care desi (aparent) n-avem nimic de spus in aceasta epoca si daca avem.. glasul ne e prea slab, noi, care nu sintem un pericol pentru nimeni caci sintem atit de ascunsi in lumea noastra imaginara si de vis, noi, cei invizibili, cei din culise, aceeasi noi ne facem loc cu greu, cu coatele in aceasta lume. Al naibii paradox..
joi, 18 august 2011
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu