Nici nu stii cum e mai bine.. Sa nu te atasezi prea tare de oameni? Sa nu-i lasi in inima ta? Sa-i lasi? Daca ii lasi, cind te desparti de ei se duc cu o parte din tine. Cit de multe parti pot fi luate dintr-un om? La cite plecari poate rezista? Cum e un om gol din care nu mai e nimic de luat?
..un apatic perfect? Oare de aceea suferim? Ca sa fim apatici dupa modelul Sf. Antonie cel Mare? Suferim asteptind pina cind vom deveni goli de o inima vremelnica pentru a invata sa ne umplem de o viata eterna, care nu e deloc fragila, deloc provizorie?!
Prea tirziu te-am iubit..
miercuri, 24 august 2011
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu