Prea putin..

Fiecare om este tensionat in interiorul lui intre poli diferiti. Se observa o vizibila criza spirituala si comportamentala intre indivizi. Intrebarea milenara care se ridica azi este: ce genereaza astfel de conjuncturi de criza in noile generatii? Fara indoiala, in tot locul si in toata vremea, cenzura comportamentala a fost cauzata, sa spunem asa, de forta religiozitatii umane. In orice religie si, deci, in orice cultura omul a fost tributar unei legi naturale, in esenta aceeasi-indiferent de religie sau cultura. Legea morala naturala lansata de o divinitate despre care, azi, este foarte greu sa tii prelegeri.

Fondul pe care, azi, se poate purta o simpla conversatie despre divinitate si moralitate este extrem de ostil. Intilnim curente de gindire care au marcat epocile in care au fost lansate si, in timp, au marcat istoria intreaga de-atunci incolo. Omenirea s-a, chipurile, "emancipat" in spiritul lor si a exaltat considerind ca, in sfirsit, a scapat de sub jugul divinitatii si al moralitatii despre care psihologul Feuerbach spunea ca ar fi produsul propriei imaginatii a umanitatii. El prezinta sumar acest lucru spunind ca: "la inceput, omul l-a creat pe Dumnezeu dupa chipul si asemanarea sa. Apoi, Dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul si asemanarea Sa." Freud, apoi, incearca sa dovedeasca acest principiu explicind ideea paternitatii, sumar spus: nevoia instinctuala a omului de a se simti protejat de ce superior lui, precum copilul (omul se considera copilul unei divinitati). In acest caz, omul crede in mod instinctual, lucru pe care il arata si Mircea Eliade cind il numeste pe om ca fiind o fiinta religioasa prin sine. Totusi, omul incearca si azi, ca intotdeauna, sa se sustraga religiozitatii sale pentru ca, in fond, orice religiozitate asumata aduce cu sine, automat, si asumarea a ceea ce inseamna ea, inclusiv bun simt. Este si normal ca este mult mai usor sa servesti poftelor si "sa faci tot ce iti trece prin cap aaaa, aaaa.."

Exista, astazi, la cei mai multi, o anumita ideologie de masa, care isi propune ca scop atingerea obligatorie a unui anumit nivel de viata, capacitatea de autorealizare in ceea ce isi doreste sau ii place, si ca in aceasta, in ultima instanta, Dumnezeu este o maretie necunoscuta, care nu mai are sens sa intre in socoteala. De aceasta pare sa tina si faptul ca morala rezulta mai degraba din intimplare sau dintr`un calcul al norocului. Ideologia in care traim azi si care ne supune la presiuni zi de zi ne ademeneste spre certitudini care, de fapt, il izoleaza pe om de ceea ce este esential. Pe de o parte, el nu mai poate patrunde absolut deloc in substanta, pe de alta parte, observa ca-i lipseste, totusi, ceva. Marile boli colective, de care suferim azi, se bazeaza, totusi, pe faptul ca un oarecare PREA PUTIN se afla in viata omului si ca se resimte o lipsa. De aceea, ar trebui sa avem curajul de a porni si impotriva a ceea ce se considera normal la omul secolului 21 si sa descoperim din nou credinta in simplitatea ei.

Crestinismul se descopera ca o religie completa tocmai pentru ca la baza relatiilor interpersonale se afla legea naturala. Orice transgresiune a legii naturale, a modului in care isi desfasoara activitatea in lume (mod sadit fiecarei fiintari insufletie in momentul creatiei) nu poate avea rezultate deziderabile, ci mai degraba tulbura echilibrul complex care guverneaza Universul. Homosexualitatea, neacceptarea maternitatii (care este un sacrament divin pentru femeie, precum pentru barbat preotia), neacceptarea conditiei de barbat sau de femeie, transexualismul psihologic si operatiile de schimbare de sex in cautarea asa-crezutei normalitati - sint toate doar citeva exemple clare si la indemina de transgresiuni ale legilor naturale elementare sustinute si incurajate de anumite mode culturale. In plan social, transgresiunile sustinute cultural sint mult mai subtile, neacceptarea rolului biologic natural fiind mascata de discursuri despre "libertate", "egalitate", dreptul implicarii femeilor in cultul Bisericii, lovindu-se in institutia casatoriei, in morala relatiilor de cuplu, producindu-se destabilizarea echilibrului si ordinii traditionale, bazate pe normal, prin normal intelegindu-se NATURAL.

Femeia contemporana trebuie sa mediteze asupra miracolului vietii si a maternitatii biologice pentru a descoperi maretia si demnitatea maternitatii asumate constient si responsabil, care transforma ceea ce este comun tuturor vietuitoarelor in maternitate spirituala - un fenomen complex, specific doar fiintei umane.

Omul dependent de pofte dintre cele mai ciudate, instinctuale, chiar animalice astazi ar trebui sa se gindeasca la sacralitatea sexualitatii sale. E adevarat ca Dumnezeu a lasat 3 instinctinte primare si de baza: cresteti (instinctul de supravietuire), inmultiti-va (instinctul de supravietuire) si stapiniti pamintul (instinctul de ingrijitor, protector, administrator). E foarte interesant, repet, cum animalele reusesc sa isi consume mult mai intelept aceste instincte. Acest paradox al animalelor este considerabil intrucit stim ca ele nu poseda intelepciune, si totusi... par sa fie cu mult superioare omului. Omul isi justifica azi poftele prin discursuri in care isi mascheaza lipsa uzului ratiunii. Sint liber sau imi place, pare sa fie singura justificare. La fel si incazul ateismului-un ateism mai mult emotional pe care omul instinctual il dezvolta in constiinta sa doar pentru a se simti liber de orice prejudecata si morala in a da friu liber instinctelor, in esenta bune, dar canalizate gresit. Ingrijorator de gresit. Pofte sexuale de neimaginat unui om.. normal.. la cap. Bineinteles, ateismul emotional de azi mascheaza si canalizarea gresita si abuziva a celorlalte doua instincte: supravietuirea si administratia. Un ateism emotional, nejustificat.. pentru ca daca il intrebi pe un ateu de ce sustine el ca nu exista Dumnezeu.. ei bine.. nu stiu cit de mult s-ar putea sa raspunda. Ateii si agnosticii de astazi nu au argumente de nici un fel prin care sa isi sutina cauza. Aleg calea mai usoara...

Cei mai rationali si docti oameni par sa isi canalizeze cel mai gresit si mai constient instinctele.. ceea ce ii face bogati in monstruozitate dar .. totusi.. prea slabi. Iar standardul de viata al bogatilor de astazi este.. o problema patologica.